Home
Consiliul
Reviste
STATUTUL UNIUNII UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA
CAPITOLUL

I Denumirea şi scopurile organizaţiei
Art. 1. Denumirea organizaţiei este UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, prescurtat UUR, denumire ce va fi respectată în toate documentele şi în relaţiile cu instituţiile din ţară şi străinătate.
Art. 2. Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie obştească, neguvernamentală, neconfesională şi nonprofit, cu personalitate juridică dobândită în baza OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificare şi completare prin Legea nr. 246/2005, cu deplină autono­mie, care-şi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare din România, a prezentului statut, precum şi cu documentele internaţionale referitoare la dreptu­rile minorităţilor naţionale.
Potrivit art. 62 din Constituţia României şi prevederilor legilor electorale ale României, UUR este o organizaţie similară partidelor şi organizaţiilor politice.
Uniunea Ucrainenilor din România este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare (UVKR) şi a Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina - Lume").
Uniunea Ucrainenilor din România este organizaţie reprezentativă parlamentară a comunităţii ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minorităţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minorităţilor Naţionale din România.
Sediul organizaţiei este în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 216 sector 1.
Durata organizaţiei este nelimitată în timp.
Art. 3. Scopul fundamental al Uniunii Ucrainenilor din România constă în apărarea drepturilor privind păstrarea, exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene, cât şi în renaşterea şi formarea unităţii şi conştiinţei naţionale, apărarea drepturilor individuale şi colective ale membrilor săi şi de a întări raporturile de colaborare româno-ucrainene.
Art. 4. în vederea realizării acestui scop, UUR are următoarele atribuţii:

  1. apără drepturile, demnitatea şi interesele comune ale persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene;
  2. colaborează cu organele administraţiei publice centrale şi locale în vederea îmbunătăţirii condiţiilor social-culturale în zonele locuite de ucraineni;
  3. solicită organizaţiilor umanitare din ţară şi din străinătate ajutoare şi acordă, în funcţie de posibilităţi, sprijin umanitar persoanelor nevoiaşe şi comunităţilor locale ucrainene;
  4. susţine iniţiativa membrilor săi în domeniul activităţilor economice private;
  5. susţine participarea organizaţiilor sale componente şi a membrilor săi la proiecte naţionaleşi internaţionale în diferite domenii;
  6. acţionează pentru asigurarea condiţiilor necesare exercitării dreptului la învăţătură şi instruire în limba maternă;
  7. colaborează cu instituţiile de învăţământ, ştiinţă şi cultură pentru studierea şi cercetării în domeniul istoriei, particularităţilor limbii, culturii materiale şi spirituale a ucrainenilor din România,
    încurajează şi susţine elaborarea şi editarea unor lucrări în domeniile amintite de către oamenii de ştiinţă din rândul comunităţii ucrainene;
  8. organizează congrese, simpozioane, consfătuiri şi colocvii, conferinţe de presă, manifestări culturale, expoziţii, excursii, festivaluri, lansări de carte ş.a.
  9. asigură condiţii pentru participarea delegaţilor săi la diverse întruniri internaţionale ale ucrai­nenilor din toată lumea;
  10. desfăşoară activităţi în mass-media, colaborează cu presa scrisă şi audiovizuală cu scopul de a reflecta viaţa minorităţii ucrainene din România, de a populariza cultura, istoria şi tradiţiile ei şi de a ridica prestigiul Ucrainei şi al poporului ucrainean;
  11. acţionează pentru cunoaşterea reciprocă şi întărirea bunei vecinătăţi între popoarele român şi ucrainean;
  12. întreţine relaţii cu reprezentanţele diplomatice ale Ucrainei în România, cu instituţiile de stat ale Ucrainei, cu organizaţiile neguvernamentale ucrainene din patria istorică;
  13. reprezintă minoritatea ucraineană la toate nivelurile în relaţiile cu organele oficiale ale pute­rii de stat din România şi cu organizaţiile neguvernamentale interne şi externe;
  14. propune candidaţi proprii la alegerile locale şi parlamentare;
  15. editează şi difuzează ziare, reviste, lucrări beletristice şi ştiinţifice, precum şi alte publica­ţii;
  16. acordă diplome de merit şi instituie premii, sprijină olimpiadele şcolare şi recompensează elevii şi studenţii care s-au remarcat la învăţătură;
  17. face demersuri în vederea obţinerii burselor de studii pentru persoanele de etnie ucraineană, acordă facilităţi membrilor săi (stabilire de contacte, stagii de documentare) pentru călătorii în Ucraina şi în alte ţări.

Art. 5 Limba oficială a UUR în activitatea ei internă este limba ucraineană, la nevoie se va utiliza şi limba română.


CAPITOLUL II
Membrii Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 6. Membrii UUR sunt membri fondatori, membri activi, simpatizanţi, de onoare etc. Pot fi membri ai UUR ucrainenii care recunosc Statutul UUR şi respectă prevederile lui. De asemenea, pot fi şi membri simpatizanţi români sau din rândul altor minorităţi naţionale din România.
Primirea ca membru în UUR se face de către organizaţia locală la cererea scrisă a solicitantu­lui.
Art. 7. Membrii UUR au următoarele drepturi

  1. - să participe la întreaga activitate a Uniunii Ucrainenilor din România; să aleagă şi să fie aleşi în toate organele UUR;

    -să se adreseze organelor UUR în toate problemele legate de apărarea drepturilor şi intereselor proprii;

    - să beneficieze de recompense morale şi materiale pentru activitatea depusă în interesul Uniunii;

    - să beneficieze de toate facilităţile prevăzute de Statut; să primească „Carnet de membru" (model unic), eliberat de preşedintele UUR sau al filialei judeţene.

    Art. 8. Membrii UUR au următoarele îndatoriri:
    1. să respecte prevederile Statutului;
    2. să îndeplinească hotărârile organelor de conducere ale UUR;
    3. să se implice în mod activ în acţiuni de apărare a intereselor Uniunii, ale comunităţii ucrainene din România şi ale persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene din România;
    4. să-şi achite cotizaţia la termen şi în cuantumurile stabilite.

Art. 9. Încetează de a mai fi membru al UUR persoana care:
  1. se retrage din Uniunea Ucrainenilor din România;
  2. încalcă prevederile Statutului UUR;
  3. nu îndeplineşte hotărârile organelor de conducere ale UUR;
  4. este exclusă din rândurile UUR;
  5. refuză în mod sistematic să-şi achite cotizaţia;
  6. aparţine unor organizaţii sau grupări care propagă rasismul, şovinismul, xenofobia, ce con­
    travin spiritului şi moralei minorităţii ucrainene din România;
  7. a decedat.

CAPITOLUL III


Structura organizatorică a Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 10. Uniunea Ucrainenilor din România îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Româ­niei.
Art. 11. La sate şi oraşe unde trăiesc ucrainenii se înfiinţează organizaţii locale, iar la nivelul judeţelor - filiale judeţene.
Art. 12. Organizaţia locală este cea mai mică unitate componentă a UUR dintr-o localitate şi poate fi înfiinţată din cel puţin 5 membri. Activitatea ei este condusă de un Birou, care se alege o dată la 4 ani.
Art. 13. Organizaţiile locale şi filialele judeţene poartă denumirea unităţii administrativ-teri-toriale respective. UUR are următoarle filiale judeţene: Arad, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Galaţi, Maramureş, Satu Mare, Suceava, Timiş şi Tulcea. Organizaţia municipală Bucureşti a UUR este asimilată cu o filială judeţeană.
Art.14. Filialele judeţene ale UUR sunt conduse de un Comitet, alcătuit din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi membri. Comitetul filialei judeţene se alege din patru în patru ani de către conferinţa judeţeană a filialei UUR. La lucrările conferinţelor judeţene participă delegaţi ai organizaţiilor locale în proporţia stabilită de către Consiliul UUR. Comitetul are obligaţia de a prezenta anual, în faţa membrilor săi, dări de seamă privind activitatea desfăşurată. Filialele dispun de autonomie, subcont bancar şi ştampilă proprie, şi nu au personalitate juridică.

CAPITOLUL IV
Organele de conducere administrative şi control ale Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 17. Organele de conducere administrative şi control ale UUR sunt:
  1. Congresul;
  2. Consiliul (Rada);
  3. Prezidiul Executiv;
  4. Comisia de cenzori;
  5. Comisia de etică şi morală
Organul suprem de conducere al UUR este Congresul.
Congresul se convoacă o dată la patru ani. Atunci când împrejurările o cer, poate fi convocat şi Congresul extraordinar.
Congresul se convoacă de către Consiliul UUR cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşu­rării lui.
Delegaţii la Congres se aleg în cadrul conferinţelor filialelor judeţene ale UUR potrivit nor­melor de reprezentare stabilite de către Consiliul UUR.
Comitetele judeţene ale UUR aleg invitaţii la Congres. Delegaţii şi invitaţii la Congres sunt confirmaţi de către Consiliul UUR. Invitaţii la Congres nu au drept de vot.
Hotărârile referitoare la problemele fundamentale privind activitatea UUR, precum şi modifi­cările la Statutul Uniunii, se adoptă de către Congres cu votul a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor prezenţi. Forma de vot este stabilită de delegaţi.
Congresul are următoarele competenţe:
  1. dezbate şi evaluează activitatea UUR pe perioada dintre Congrese;
  2. stabileşte obiectivele de bază ale activităţii UUR pentru perioada dintre două congrese;
  3. adoptă Statutul UUR şi eventualele modificări ale acestuia;
  4. alege preşedintele UUR, preşedintele executiv, prim-vicepreşedinţii, secretarul general, de
    asemenea, membrii Consiliului şi Prezidiului Executiv pentru o perioadă de 4 ani;
  5. la propunerea preşedintelui UUR, confirmă vicepreşedinţii, secretarul şi trezorierul UUR;
  6. alege pentru 4 ani Comisia de Revizie şi Control alcătuită din 5 membri şi Comisia pe Pro­
    bleme de Etică şi Morală formată tot din 5 membri;
  7. candidaţii pentru funcţii de conducere ale UUR sunt obligaţi să dea declaraţii scrise, pe pro­
    pria răspundere, privind colaborarea sau necolaborarea lor cu organele de securitate.

Art. 23. Comisia de Cenzori, aleasă la Congres şi formată din preşedinte şi 4 membri, con­trolează trimestrial modul în care sunt îndeplinite hotărârile Congresului referitoare la execuţia buge­tului şi cum se păstrează bunurile materiale ale UUR. Pe baza constatărilor face propuneri corespun­zătoare Consiliului UUR.
Art. 24. Comisia de Etică şi Morală, aleasă de Congres şi compusă din preşedinte şi patru mem­bri, controlează modul de soluţionare a cererilor membrilor UUR, urmăreşte dacă se respectă prevede­rile Statutului UUR, supune atenţiei Consiliului UUR abaterile de la normele de etică şi morală ale membrilor Uniunii şi propune modalităţile de soluţionare a conflictelor.
CAPITOLUL V
Comisiile Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 25. în cadrul Uniunii Ucrainenilor din România, vor funcţiona următoarele comisii pe specialităţi:
  1. Comisia pentru învăţământ şi ştiinţă;
  2. Comisia de cultură şi culte;
  3. Comisia pe probleme de presă şi editare de cărţi;
  4. Comisia pentru relaţii cu Ucraina şi cu diaspora ucraineană, precum şi relaţii internaţionale;
  5. Comisia pentru probleme de tineret şi sport;
  6. Comisia pentru probleme sociale şi de familie;
  7. Comisia pentru probleme de mediu înconjurător şi ecologie şi relaţii transfrontaliere;
    în funcţie de nevoi, Consiliul UUR poate decide înfiinţarea şi a altor comisii.
Art. 26.. Fiecare comisie este condusă de către preşedinte, ales de Consiliul Uniunii prin vot deschis.
Periodic, comisiile prezintă un raport asupra activităţii lor în faţa Prezidiului Executiv şi Con­siliului UUR.
CAPITOLUL VI
Organizaţiile componente ale Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 27. în cadrul UUR îşi desfăşoară activitatea Asociaţia Ucrainiştilor din România (AUR), Uniunea Femeilor Ucrainene din România (UFUR), Uniunea Tineretului Ucrainean din România (UTUR) etc. Aceste organizaţii funcţionează în baza propriilor regulamente, ale căror prevederi nu contravin Statutului UUR.
Art. 28.. în cadrul UUR se pot înfiinţa şi alte organizaţii, asociaţii, fundaţii, cluburi, ale căror regulamente nu contravin Statutului Uniunii. Acestea sunt conduse de comitete, confirmate de Pre­zidiul Executiv al UUR.

CAPITOLUL VII
Mijloacele financiare ale Uniunii Ucrainenilor din România
Art. 29. Pentru asigurarea bazei materiale a activităţilor sale, Uniunea Ucrainenilor din Româ­nia îşi creează fonduri proprii, astfel:

  1. din subvenţii de stat acordate conform legislaţiei în vigoare (resurse obţinute de la bugetul
    de stat şi/sau de la bugetele locale);
  2. din donaţii, sponsorizări şi prin alte mijloace legale;
  3. din cotizaţiile membrilor UUR, din care 40% intră în bugetul central al UUR, iar restul
    rămâne la dispoziţia organizaţiilor locale.

Art, 30. Veniturile UUR se folosesc pentru finanţarea acţiunilor menite să asigure realizarea scopurilor de bază ale organizaţiei:

  1. din subvenţiile de stat: pentru editarea lucrărilor literare şi ştiinţifice, a ziarelor şi revistelor,
    pentru retribuirea personalului angajat, acţiuni culturale, premii, dotări, investiţii şi pentru finanţarea
    participării la acţiuni interne şi internaţionale;
  2. din alte surse de venituri: pentru diverse acţiuni de binefacere şi pentru achitarea cotizaţii­
    lor anuale de membru organizaţiilor din care face parte Uniunea Ucrainenilor din România.

Art. 31. Activitatea financiar-administrativă se desfăşoară sub supravegherea Comisiei de Cenzori.
CAPITOLUL VIII
Statutul juridic al Uniunii Ucrainenilor din România
Arte 32. UUR are statut de persoană juridică, cu bilanţ şi cont bancar proprii, ştampilă cu text în limbile ucraineană şi română, antet de două tipuri (tipărit şi electronic) cu text unic în limbile ucraineană, română şi engleză.
Emblema UUR este reprezentată de o Biblie deschisă cu inscripţia UUR şi desupra acesteia făclia aprinsă.
Uniunea Ucrainenilor din România este înregistrată la Judecătoria Sectorului I, Bucureşti, în baza sentinţei nr. 262 din 14 februarie 1990.
CAPITOLUL IX Prevederi finale Art. 33. încetarea activităţii UUR sau reorganizarea ei se hotărăsc de către Congres.
Art. 34. Schimbările de orice natură în articolele prezentului Statut, introducerea noilor articole sau renunţarea la altele intră în competenţa Congresului UUR.


Aprobat de Congresul UUR, Bucureşti, la 25 noiembrie 2006
Preşedinte al UUR Ştefan BUCIUTA