Realizări
şi proiecte
În
anul care tocmai s-a încheiat, UUR a cunoscut un reviriment, un proces
continuu
de întinerire. Organizaţia noastră a construit şi a inaugurat noua Casă
de
Cultură a Ucrainenilor din Timişoara, a renovat şi a modernizat sediul
UUR din
Suceava şi sediul organizaţiei locale UUR din Siret, a cumpărat un
sediu nou
pentru filiala Botoşani a UUR, a dotat sediul central al UUR cu
echipamente
moderne şi mobilier nou.
Un
capitol bogat în realizări a fost viaţa culturală desfăşurată de UUR:
numeroase
acţiuni de anvergură, editare de cărţi şi presă ucraineană. Vom
menţiona o
serie de manifestări culturale, pe care le socotim dintre cele mai
importante.
Sărbătoarea
Crăciunului, eternă şi mereu actuală, a fost celebrată, în 2009, prin
„Festivalul de colinde, datini şi obiceiuri la ucraineni“, desfăşurat,
la 10
ianuarie, în oraşul Sighetu Marmaţiei. Au luat parte formaţii artistice
din
comunităţile ucrainene ale
judeţului
Maramureş şi din alte zone ale ţării unde ucrainenii trăiesc în grupuri
compacte (Botoşani, Caraş-Severin, Suceava, Tulcea). Sala „Studio“, în
care s-a
desfăşurat evenimentul, a răsunat de colinde şi cântece ucrainene de o
tulburătoare
frumuseţe şi puritate, care au atras un mare număr de participanţi,
îndeosebi
tineri talentaţi şi bine pregătiţi, tineri care, în mod sigur, vor
prelua, nu
peste mult timp, organizarea acestei grandioase manifestări. Este meritul filialei Maramureş
a UUR, conduse de
preşedintele ei, Miroslav Petreţchi, de a fi realizat acest festival,
admirat
de foarte multă lume. Ca în fiecare an, festivalul a fost salutat de dl
Ştefan
Buciuta, preşedintele UUR şi deputat în Parlamentul României.
Fiecare
celebrare a sărbătoririi Crăciunului este un reînnoit prilej de
regăsire
identitară, de meditaţie asupra istoriei poporului ucrainean. În
organizarea
filialei Bucureşti a UUR, Crăciunul a adus şi în sala de festivităţi a
vechiului sediu al UUR un număr important de participanţi. Gustul
bucatelor
tradiţionale ucrainene de Crăciun a putut fi simţit pe deplin doar
împreună. Toţi
cei care au luat parte la acest eveniment au cântat şi s-au simţit
foarte bine.
O
temă de mare interes a fost „Ziua Internaţională a Limbii Materne“,
organizată,
la 21 februarie 2009, de filiala Suceava a UUR, Inspectoratul Judeţean
Suceava şi
Consulatul General al Ucrainei. Sărbătoarea limbii materne a îmbrăcat
haina
unui concurs artistic ce a antrenat peste o sută de elevi şi cadre
didactice de
la şcolile cu clase în care se studiază limba ucraineană de pe întreg
teritoriul judeţului Suceava. Din păcate,
în judeţ există şi localităţi cu îndelungată tradiţie ucraineană în
care limba
maternă a încetat să mai fie vorbită. Ea poate fi din nou funcţională,
dacă îşi
va găsi locul cuvenit în şcoli, în biserici sau în case, devenind
astfel o limbă
vie.
Poetul
naţional ucrainean Taras Şevcenko a fost omagiat, în 2009, în cadrul
acţiunii
„Zilele Taras Şevcenko în România“, desfăşurate în toate zonele locuite
de
ucraineni. Sălile în care au avut loc manifestările prilejuite de acest
eveniment au fost arhipline, succesul enorm.
Taras
Şevcenko este cel mai
mare scriitor ucrainean. Creaţia lui literară a fost tradusă în
numeroase limbi
ale lumii, inclusiv în română, iar multe dintre poeziile pe care le-a
scris au
devenit cântece care se interpretează pe întreg mapamondul. Noi îl
privim pe Şevcenko
ca pe un mare artist, dar şi ca pe un mare patriot, impresionaţi de
dragostea
lui imensă pentru popor şi de durerea pentru suferinţele lui. De aceea,
în
fiecare an, la 9 martie, îi aducem, împreună cu ucrainenii din lumea
întreagă,
omagiul nostru.
O
importantă acţiune interculturală – Festivalul interetnic
„Convieţuiri“, ediţia
a XVI-a – a avut loc în perioada 13-14 iunie 2009, la Siret, în
organizarea
filialei Suceava a UUR şi a Primăriei din localitate. Proiectul, agreat
şi
cofinanţat de DRI, a adus în faţa unui public anual tot mai receptiv
tradiţiile
şi cultura comunităţilor ce convieţuiesc de secole pe aceste meleaguri.
Concret, proiectul a cuprins o paradă a portului popular, o expoziţie
de pictură,
grafică şi fotografie, cântece şi dansuri populare ale minorităţilor
ucraineană,
poloneză, germană, rusă-lipovenească, greacă; a participat, de
asemenea, ca
invitată de onoare, formaţia artistică „Kalyna“ din Ucraina.
Festivalul
a fost o manifestare interculturală a prieteniei, în care nu au contat
diferenţele
de limbă, artele trecând peste această ipotetică barieră. Prin
intermediul
cântecului şi dansului, formaţiile artistice ale minorităţilor ce au
urcat pe
scenă au intrat într-un viu dialog intercultural.
Agenda
culturală a UUR pentru 2009 a cuprins şi proiecte cu rezonanţă istorică
ce aparţin
memoriei colective a ucrainenilor.
Comemorarea
a 300 de ani de la înhumarea hatmanului Ucrainei Ivan Mazepa la Galaţi
a fost
marcată la Bucureşti şi Galaţi printr-un simpozion ştiinţific
internaţional,
organizat de UUR şi Ambasada Ucrainei în România. Pe tema legăturii
hatmanului
Ivan Mazepa cu spaţiul românesc au prezentat comunicări Markian Kulyk,
ambasadorul Ucrainei în România, prof. dr. Teofil Rendiuk, Viorel Kotyk
(Ucraina), acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Constantin Rezachevici,
prof.
dr. Dan Râpă (România) ş.a. Toate comunicările au fost de un interes
ştiinţific
deosebit, captând atenţia participanţilor.
Ziua
Memoriei Victimelor Holodomorului din Ucraina anilor 1932-1933 ne-a
prilejuit,
de asemenea, o suită de manifestări comemorative în Bucureşti şi în
zonele
locuite de ucraineni: aprinderea de lumânări, păstrarea, la 28
noiembrie, ora
16, a unui moment de reculegere; oficierea de slujbe de pomenire;
organizarea
de expoziţii tematice. La Centrul Cultural Informaţional al Ucrainei
din Bucureşti
au fost invitaţi să vorbească, în cadrul unei mese rotunde, cunoscuţi
specialişti
în domeniu, printre care acad. Florin Constantiniu, prof. Tiberius Puiu
ş.a.
Realizările
menţionate, precum şi altele, neamintite în prezentul articol, ne-au
întărit o
dată mai mult încrederea în continuitatea vieţii ucrainene în România.
Un
sfârşit este, întotdeauna, un început. Am păşit în Noul An 2010 cu
convingerea
că mai avem multe de înfăptuit pentru a răspunde afirmativ dorinţei
noastre de
autoperfecţionare, de mai bine. Sunt de urmărit, după părerea noastră,
următoarele
obiective mai importante: eficientizarea activităţii culturale, care
încă nu
este întotdeauna pe măsura necesităţilor şi chiar a posibilităţilor;
readucerea
la viaţă a unor comunităţi ucrainene, îndeosebi din zona huţulă;
lărgirea relaţiilor
UUR cu autorităţile publice, la cel mai înalt nivel, cu cele de cult şi
organizaţii ale minorităţilor naţionale, cu autorităţile locale, care
au promis
sprijin în soluţionarea unor probleme considerate de noi cele mai
grele; îmbunătăţirea
imaginii UUR pe plan naţional şi internaţional; implicarea mai amplă a
UUR în
acţiuni pe plan internaţional legate de lumea ucraineană (participarea
la
reuniunile Congresului European al Ucrainenilor, Congresului Mondial al
Ucrainenilor şi ale Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare);
cooperarea
transfrontalieră în plan cultural şi interuman.
La
capitolul proiecte culturale pentru 2010, dorim să amintim Festivalul
de colinde,
datini şi obiceiuri la ucraineni, ediţia a XVII-a; Omagierea
scriitorului
ucrainean Taras Șevcenko; Rolul femeii ucrainene în familie şi în
societate; Paştele
la ucraineni. Festivalul ouălor încondeiate; Festivalul interetnic
„Convieţuiri“,
ediţia a XVII-a; Tabără internaţională de pictură „Bucovina, trecut,
prezent şi
viitor“, ediţia a V-a; Evocare literar-artistică a scriitorilor
ucraineni din
România; Concurs de interpretare a poeziei ucrainene; Festivalul
cântecului,
dansului şi portului ucrainean; Zilele culturii ucrainene; Dialog
intercultural
al tinerilor minoritari; Simpozion ştiinţific internaţional ş.a.
Vrem să fim
atractivi prin proiectele pe care
le propunem ucrainenilor, să-i implicăm pe tineri în realizarea lor,
pentru că
ei reprezintă viitorul. Trebuie să muncim mult, să fim inventivi şi să
depunem
eforturi pentru ca, în pas cu vremurile, cu globalizarea şi
democratizarea
lumii, să ne manifestăm identitatea ucraineană în toată complexitatea
ei, să
dezvoltăm viaţa comunitară, dialogul între generaţii, să acţionăm
pentru menţinerea
pe termen lung a vieţii ucrainene în România.
Ion
ROBCIUC
|
